George Stephanescu, alături de fiul său cel mare, Victor, devenit unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai României.
Pictorul Gabriel Stephănescu-Arephy, fiul muzicianului George Stephănescu, fondator al Operei Române din București, a crescut într-un mediu artistic bogat, fiind încă din copilărie în contact cu personalități ale vremurilor.
Ca mezin al familiei, a fost ocrotit îndeosebi de Victor, unic născut al lui George Stephănescu şi al primei sale soţii. Între cel mai mare fiu și mezin, născuţi la o diferenţă de vârstă de mai bine de 17 ani, a existat o lungă şi frumoasă prietenie. Fraţi după tată, Victor și Gabriel au locuit în aceeaşi casă, proiectată ca locuinţă a familiei de către Victor, în stilul arhitectural art-deco. Victor şi Gabriel au colaborat în proiecte comune, iar din documentaţiile scrise pe care le-am consultat, există opere de pictură murală ale fratelui mai tânăr în cadrul lucrărilor de arhitectură ale fratelui cel mare. Conform sursei biografice redutabile pe care ne bazăm, o astfel de pictură murală efectuată de către Gabriel Stephănescu-Arephy se regăseşte în Catedrala Încoronării din cetatea Alba Carolina, proiect arhitectural al lui Victor Stephănescu.
Istoriile frumoase de familie menționează venirea lui Mihail Hagi Stephan din Munţii Pindului. Era aromân şi, în fuga lui de turci, a ales plaiurile mioritice. Cu banii asiguraţi într-o bancă austriacă, bogatul comerciant a cumpărat, pe la 1810, moşia de la Arefu, aparţinând la acea vreme Banului Filipescu.
Unicul fiu al bogatului comerciant, rezultat din binecuvântata sa nuntire cu Maria, sora unui căpitan al lui Tudor Vladimirescu (familia logofătului Creţescu, din Târgu-Jiu) a fost George Stephan(escu) – nume de familie după tatăl aromân, literea „f” lipsind între chirilice şi transcriindu-se fonetic prin „ph”.
Arhitectul Victor Stephănescu, un intelectual desăvârşit, a urmat studiile la Paris. Biserica Anglicană din Bucureşti, Gara de Nord, lucrări în Expoziţia din 1906 din Parcul Carol, Muzeul Geologiei din Bucureşti, primul Palat al Telefoanelor, de pe Bulevardul Dacia din capitală, Moscheea Regală Carol I din Constanţa, Catedrala Încoronării din Alba Iulia – lucrări arhitectonice monumentale, intrate în memoria colectivă a oraşelor României, sub mâna aceluiaşi arhitect, Victor Stephănescu. În colaborări la fel de celebre, numele arhitectului Victor Stephănescu este legat de construcţia Palatului Artelor ori a Cercului Militar Naţional din Bucureşti. Multe alte reşedinţe private sunt, de asemenea, sub semnul arhitectului, fiul cel mare al lui George Stephănescu.
