Article about Victor Stephanescu published by Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice – UNRMI

Victor G. Ştefănescu (n. 14 martie 1877 – d. 1950) a fost un arhitect român, adept al stilului neoromânesc, care a proiectat o serie numeroasă de edificii în diferite orașe din România în prima jumătate a secolului al XX-lea. Este cunoscut şi ca Victor G. Stephănescu. A fost fiul compozitorului George Stephănescu, figură marcantă a muzicii românești și întemeietorul Operei Române. A urmat studiile de arhitectură la Paris, de unde s-a întors la București în 1901.
A fost arhitect șef al expoziției jubiliare din 1906, participând la amenajarea Parcului Carol I din București.

Arhitectul Victor G. Ștefănescu a fost însărcinat cu controlul tehnic și administrativ al lucrărilor la Arcul de Triumf din București, care au început în aprilie 1935 și au durat un an și jumătate. “Împreună cu Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărășești, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, Mausoleul din Parcul Carol și cu Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaților, la finalul căruia aproape toate teritoriile locuite de români s-au găsit pentru prima dată reunite la un loc. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat în capitala României, el fiind precedat de câteva construcții provizorii cu semnificații asemănătoare, care au marcat, succesiv, victoria României în războiul de independență (1878), jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) și revenirea familiei regale române din exilul de la Iași (1918).” (ro.wikipedia.org)

A realizat proiectul pentru Catedrala Încoronării, edificiu cunoscut şi sub numele de “Catedrala Reîntregirii Neamului”.

În colaborare: Proiect pentru gara centrală din Bucureşti, de Victor G. Ştefănescu, Arhitect şi Alexandru Perieţeanu, Inginer-şef, Sub director de serviciu la C.F.R. Bucureşti (Tip. Kooperativă), 1913. (Extr. din “Buletinul Societăţei Politecnice”, Anul XXIX, nr. 5). Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-B-18803. Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. Citiţi şi : http://www.historia.ro/…/gara-nord-cl-direa-care-n-ar-fi-tr… ; http://www.descopera.ro/…/14748152-cum-a-vrut-nicolae-ceaus… .

A proiectat Cazinoul din Mamaia, inaugurat în 1935 de Regele Carol al II-lea, în curs de restaurare (Cod LMI: CT-II-a-B-21001.01) (http://www.reporterntv.ro/…/cazinoul-din-mamaia-readus-la-v… ).

A proiectat clădirea Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cod LMI: CT-II-m-A-02831.

A proiectat clădirea Muzeului de Geologie Bucureşti. Carol I, principe de origine germană adus la putere în România prin decizia Parlamentului la 1866, considerat fondatorul României moderne, este şi fondatorul Muzeului de Geologie. Regulamentul semnat de monarh prevedea: “se vor alcătui colecţiuni de roci şi minerale din ţară care, cu învoirea directorului vor putea fi vizitate şi consultate de public”. (Sursa: http://bucharestbiennale.org )

A proiectat Marea Moschee din Constanta, construită la iniţiativa Regelui Carol I, în perioada 1910-1913, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța. Cu prilejul inaugurării Marii Moschei din Constanţa, arhitectului i se acordă ordinul MEDJIDIE în grad de comandor. (Sursa: http://constanta-imagini-vechi.blogspot.ro/…/constanta-31-m… ) . (Cod LMI: CT-II-m-A-02796)

Renumitul arhitect român a proiectat de asemenea clădirea Muzeului “Ion Jalea” Constanţa.

La acestea se adaugă multe alte edificii aparţinâbd patrimonialui architectural naţional.

“ACUARELA, PASIUNEA SECRETĂ A ARHITECTULUI VICTOR ŞTEFĂNESCU”
Articol de Mirela Stîngă, telegrafulonline.ro, 7 iunie 2010

Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” a marcat deschiderea sezonului estival din 2010, printr-o inedită expoziţie de acuarele şi proiecte: „Arhitect Victor G. Stephănescu (1877-1950) – un artist redescoperit”. Expoziţia, organizată de Muzeul de Artă Constanţa, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale şi Muftiatul Cultului Musulman din România, a fost deschisă, pe 1 iunie, cu prilejul aniversării unui secol de la punerea pietrei fundamentale a Moscheei Regale „Carol I”, proiectată de arh. Victor Ştefănescu.
Locul ales pentru această manifestare plastică nu este întâmplător. Casa Pariano, care găzduieşte Muzeul „Ion Jalea”, a fost proiectată tot de acest arhitect reprezentativ al României şi al Constanţei. „Victor Ştefănescu este responsabil pentru aspectul zonei rezidenţiale a Constanţei, actuala zonă istorică a oraşului, prin câteva dintre cele mai importante decizii edilitare şi arhitectonice care s-au luat în oraş”, a precizat directorul Muzeului de Artă, criticul şi istoricul Doina Păuleanu. El a proiectat, printre altele, casele Ecsarhu (care a adăpostit Muzeul de Artă) şi Cănănău, dar şi fostul sediu al primăriei (clădirea care, în prezent, adăposteşte Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), arhitectului datorându-i-se sistematizarea pieţei Ovidiu. Expoziţia pune în lumină, după cum a subliniat criticul de artă Doina Păuleanu, pasiunea secretă a lui Victor Ştefănescu pentru acuarelă, căreia i se alătură şi fotografia. Meritul de a descoperi această înclinaţie artistică a arhitectului i se datorează chiar Doinei Păuleanu, cercetarea pentru realizarea albumul foto – documentar „Moscheea Regală „Carol I” Constanţa 1910 – 2010” (coautor dr. Virgil Coman) ducând-o pe urmele istoricului Mihail Ştefănescu, nepotul arhitectului, fiul fratelui său, cunoscutul pictor Gabriel Arephi Ştefănescu.
Cele 72 de acuarele realizate de marele arhitect şi prezentate, în premieră, unui public larg, provin din colecţia istoricului în vârstă de 87 de ani, care, de altfel, a luat parte la vernisaj. „Latura de acuarelist a arhitectului este mai puţin cunoscută, deşi numeroşi arhitecţi din arta românească şi universală au realizat şi lucrări artistice, arhitectura fiind o disciplină de graniţă: între ştiinţă şi artă”, a subliniat criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu. Alături de acuarele, se află expuse şi două proiecte realizate de reputatul arhitect: cel al Casei Pariano şi cel al „Cuibului Reginei”. Arhitectul Victor Ştefănescu este, printre altele, proiectantul Cazinoului din Mamaia, al Gării de Nord Bucureşti şi al Catedralei Încoronării din Alba Iulia.

Sursa: bucharestbiennale.org, ro.wikipedia.ro, historia.ro, Arcul de Triumf din Bucuresti, Lacatus Constantin-Dan, constanta-imagini-vechi.blogspot.ro, descopera.ro, telegrafulonline.ro, reporterntv.ro

Sursa articolului – Uniunea Nationala a Restauratorilor de Monumente Istorice UNRMI