Articol despre Arh. Victor Ștephănescu publicat în Revista Luceafărul din 1 februarie 1969 [1]

Cartea Cetatea Alba Iulia, scrisă de I. Berciu, A. I. Popa şi Horia Ursu, publicată de Editura Meridiane, în colecţia „Monumentele patriei noastre” conține o gravă eroare la cap. II, „Monumente istorice şi de arhitectură din Cetatea Alba Iulia”.
Este vorba de descrierea Catedralei Ortodoxe a Reîntregirei și complexul dimprejur cu cele patru pavilioane şi turnul clopotniță de deasupra intrării.  Autorii indică ca arhitect un personaj imaginar, anume Victor Gh. Iremia.

In realitate arhitectul este Victor G. Ștephănescu, fiul compozitorului clasic George Ștephănescu, întemeietorul Operei Române.

Ne mirăm, în primul rând, că nici unul din cei trei autori ai lucrării de numai 58 de pagini nu a auzit de arhitectul V. G. Ștephănescu şi nici nu a avut curiozitatea şi datoria să caute într-o enciclopedie românească (Cugetarea, Minerva etc.) sau străină (Whos Who, 1934 sau Hans Vollmer, 1958) la litera respectivă sau într-o istorie a arhitecturii românești. În acest caz ar fi aflat că arhitectul V. G. Ștephănescu (1877 – 1950) este diplomat al Școalei speciale de Arhitectură din Paris, cu premiul I din anul 1901, lucru nemaiîntâlnit pentru un străin. Obține la concursul de arhitecți salubriști din Paris premiul I „Durand – Claye” pe anul 1901. În același timp este autorul a multor lucrări de seamă, astăzi monumente de arhitectură din patria noastră. Cităm câteva: Muzeul Geologic (Piața Victoriei Kiseleff), primăria din Constanța – piața Ovidiu – Moscheia centrală din același oraș, biserica engleză din București – grădina Icoanei – Gara de Nord – București etc.

De asemenea arhitectul V. Ștephănescu a fost membru al Comisiei Monumentelor istorice, inspector general în Direcția arhitecturii C.F.R, consilier la P.C.A. etc. etc.

Dacă autorii ar fi vizitat cu atenție monumentul ar fi văzut placa de marmură de la intrarea în pridvorul bisericii – partea dreaptă – pe care sunt scrise numai două nume, al arhitectului Victor G. Ștephănescu şi al constructorului Ing. Tiberiu Eremia, și acesta cunoscut prin numeroase clădiri realizate în țara noastră.

Autorii au contopit numele creatorului cu acel al ziditorului, dând la iveală un personaj fantezist.

Ironia soartei face ca volumul amintit să poarte subtitlul „Ediția a II-a complet revăzută”.  Ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă nu era „complet revăzută”.

Note dactilografiate de Mihai Ștefănescu
Arhiva Familiei Ilinca Ștefănescu – Neagu
– document transcris de R. Amza [2] –

[1] Pe prima pagină a textului dactilografiat există o notă olografă cu următorul conținut: „publicat în Luceafărul din 1 II 1969” și în clar „Mihai Stephănescu”.
[2] Transcrierea acestui text dactilografiat este făcută prin adaptarea sa la normele de ortografiere valabile în anul curent, 2015.  Punctuația a fost respectată întocmai.  Pe alocuri limbajul este arhaic, însă a fost respectat întocmai.